5.5.38

Asociaţia SPRING

Bullying

Despre Bullying, pe scurt

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este un comportament agresiv, reprezentat de cele mai multe ori drept o formă de violenţă în şcoli. Denumirea provine din limba engleză, de la cuvântul „bully” care semnifică „bătăuş”. Literatura de specialitate prezintă trei caracteristici ce definesc fenomenul şi ne ajută să îl identificăm mai uşor în jurul nostru:

1. este un comportament agresiv şi abuziv adoptat în mod intenţionat;

2. se repetă în timp;

3. există un dezechilibru de putere între părţile implicate.

Aşadar, bullying-ul apare atunci când o persoană agresează fizic, verbal şi/sau psihologic, în mod intenţionat şi repetitiv, o altă persoană cu capacitate redusă sau nulă de a se apăra.

Tipuri de bullying

Fenomenul se manifestă sub mai multe forme:

 

 

Bullying verbal, precum: porecle, înjurături, insulte, intimidări, ameninţări;

 

 

 

Bullying fizic, exemplificat prin: lovituri/bătăi, îmbrânceli, înghionteli, scuipături, a pune piedici;

 

 

 

 

Bullying social, cum ar fi: zvonuri, bârfe, minciuni, manipulări, denigrări, glume şi ironii realizate cu intenţia de batjocori şi umili, a exclude o persoană dintr-un grup, a forţa o persoană să facă un lucru împotriva voinţei.

 

 

 

Cyberbullying-ul: constă în manifestarea de comportamente agresive prin intermediul tehnologiei informaţiei, cum ar fi transmiterea de mesaje jignitoare sau ameninţătoare pe internet sau pe telefonul mobil.

 

 

Categorii de persoane implicate:

În general, situaţiile de tip bullying apar în cadrul unui context social şi implică trei categorii de actori:

1. Agresorii

Au dorinţa de a domina şi de a se impune asupra celorlalţi, abuzează de puterea lor pentru a-i răni fizic şi/sau emoţional pe ceilalţi. Le lipseşte empatia şi capacitatea de a înţelege consecinţele vorbelor şi faptelor lor asupa victimelor.

A fi bully este o armă cu două tăişuri. Agresorii nu conştientizează că ei înşişi sunt victimele propriului comportament, ajungând în unele cazuri să se confrunte cu tulburări emoţionale chiar mai complexe şi mai grave decât cele pe care le produc în victimele lor.

2. Victimele

Se simt în raport de inferioritate faţă de agresori, incapabile de a se apăra atacurilor venite din partea acestora. Sunt deseori persoane „diferite” faţă de standardele dintr-o anumită societate sau dintr-un anumit grup, ca de exemplu prin aspecte fizice, capacităţi intelectuale, statut social, origine etnică sau prin preferinţe şi interese.

Victimele rămân în acest rol atât din teamă faţă de agresori, cât şi din sentimentul de inadaptare şi lipsa stimei de sine, deseori ajungând să creadă că imaginea pe care agresorii o au asupra lor este cea reală.

3. Martorii sau spectatorii

Încurajează comportamentul agresorului atât în mod pasiv (văd situaţia, dar nu intervin, deseori de teamă să nu ajungă şi ei victime), cât şi activ. Spectatorul, la fel ca victima şi agresorul, poate juca un rol important în oprirea situaţiilor de bullying.

Aşadar, fenomenul afectează copiii şi adolescenţii atât din punct de vedere emoţional, cât şi fizic şi social. Printre consecinţele bullying-ului în plan psiho-social se numără: depresie, anexietate, deficit de atenţie, pierderea încrederii în sine şi în ceilalţi, atitudine înclinată spre violenţă, iritare, furie, randament şcolar scăzut, abandon şcolar, gânduri suicidare şi, în formele cele mai grave, chiar suicid şi omucidere. Efectele bullying-ului se resfrâng atât asupra victimelor, cât şi asupra agresorilor şi a martorilor.

 

Autor: Andreea Elena Romeghe

 

Ilustraţii de Alina Pelmuş

Acest site este parte a proiectului "Aleg să mă implic. STOP Bullying!", realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.– www.fdsc.ro

O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile

Susținut de:

Sponsorizat de :